Turnirul Scriitorilor

Scriitorii în cetate - Ediția a treia, 5 - 7 MAI 2016

Gabriela Adameșteanu

Scriitoare, jurnalistă și traducătoare română. A absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București și, după 1990, s-a implicat activ în zona jurnalismului cultural și politic. Membră a Uniunii Scriitorilor și a Grupului pentru Dialog Social, membră PEN Club, a primit Premiul Hellman-Hammett pentru curaj în jurnalism atribuit de Human Rights Watch (2002) și titlul „Chevalier de L’Ordre des Arts et Lettres” (2013), atribuit de Ministerul de Cultură al Franței. Constant reeditate în România, cărțile ei au fost traduse și publicate în 15 limbi.

Markó Béla

Scriitor, traducător și om politic maghiar din România, președinte al UDMR din 1993 până în 2011. Poet și traducător de limbă maghiară, membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Uniunii Scriitorilor din Ungaria (1990) și secretar general al grupului P.E.N. al Scriitorilor Maghiari din România (1990). De asemenea, a fost în perioada 1990–1996 secretar al Filialei Uniunii Scriitorilor din Târgu Mureș. Începând din anul 1974, a publicat 18 volume de poezii în limba maghiară, 2 volume de eseuri și analiză literară în limba maghiară, 3 volume de studii și discursuri politice în limba maghiară, precum și traduceri în limba maghiară ale unor piese de Lucian Blaga și Radu Stanca.

Magda Cârneci

Poetă, eseistă, critic şi teoretician de artă, cunoscută şi sub numele de Magdalena Ghica,până în 1989. A absolvit Facultatea de Istoria şi Teoria Artei a Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu” din Bucureşti şi deţine un doctorat în istoria artei la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris. A frecventat diverse cenacluri literare în studenţie, a obţinut numeroase burse de cercetare pre şi postdoctorale în străinătate şi a activat ca cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei în Bucureşti. A condus Institutul Cultural Român din Paris între 2007-2010, iar în prezent este profesor asociat la Universitatea Naţională de Artă din Bucureşti, redactor cultural la Revista 22 şi redactor-şef al revistei vizuale ARTA.

Simona Chiţan

Jurnalist. A absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti, are un masterat în managementul instituţiei de presă. Este doctorand şi predă cursul „Tehnici de redactare în presă scrisă“ la aceeaşi facultate. A fost șefa departamentului de cultură la cotidianul „Evenimentul zilei“ între 2006-2010. Din 2010 este editor la departamentul de cultură de la ziarul „Adevărul“ şi la suplimentul „ Adevărul literar şi artistic“, fiind în prezent şefa departamentului de cultură de la „Adevărul“. Este coautorul monografiei „Victor Rebengiuc. Omul şi actorul“ (Editura Humanitas, 2008) şi autoarea volumului  „30 de interviuri eveniment“ (Editura Tritonic, 2008). Este implicată în diverse proiecte culturale. Coordonează  din partea ziarului „Adevărul“ suplimentul Festivalului „George Enescu“ .

Dan Mircea Cipariu

Dan Mircea CIPARIU (cipariu@yahoo.com) s-a născut la 7 septembrie 1972 în Bucureşti. Este absolvent al Şcolii Superioare de Jurnalistică din Bucureşti şi licenţiat al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Debutează în presa literară în 1988 (SLAST), debutul editorial se petrece în 1999, cu volumul „Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Editura Libra). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi în Comitetul Director al USR. În 2013, a fost reales pentru un al treilea mandat preşedinte al Filialei USR Bucureşti-Poezie. În 2007, volumul său de poeme „Tsunami”, Editura Brumar, 2006, a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Cea mai recentă carte a sa: „singurătatea vine pe facebook”, Editura Tracus Arte, 2012. A iniţiat şi coordonat proiecte precum SCRIITORI PE CALEA REGALĂ, MARATONUL DE POEZIE, BLUES ŞI JAZZ. Este fondatorul şi preşedintele Asociaţiei EURO CULTURART, asociaţie care a organizat, printre altele, Bienala Internaţională de Gravură Experimentală, ediţia a III-a, 29 martie-27 aprilie 2008, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, www.experimentalproject.ro, 4X4. Este directorul www.agentiadecarte.ro , spaţiu virtual unde sunt prezentate la zi evenimentele de carte şi artă.

Alexandru Cistelecan

Critic și istoric literar, profesor la Universitatea „Petru Maior” din Tîrgu Mureș. A publicat cîteva cărți de critică și istorie literară.

Florica Courriol

Profesor de traductologie si traducătoare literară. Absolventă a Facultătii de Litere din București, doctor în Literatura Comparată susținut la Université Lyon. Născută în România, la câtiva kilometri de satul natal al poetului Marin Sorescu. Este stabilită în Franța de treizeci de ani, unde a predat limba româna la Universitatea Jean Moulin, cursuri de traduceri la Ecole Normale Supérieure de Lyon. Participa activ la Festivalul Primului Roman de la Chambéry și la diverse manifestări de promovare a literaturii române în Franta. Pasionat descoperitor de talente literare, a tradus autori ca: Hortensia Papadat-Bengescu, Marta Petreu, Magda Cârneci, Ruxandra Cesereanu, Bogdan Popescu,George Balaita ș.a.

Jean-Louis Courriol

Universitar si traducător francez, profesor de limbi clasice, ajunge, prin intermediul latinei, să se pasioneze de limba română pe care a predat-o timp de treizeci de ani la Universitatea din Lyon.Doctor în traductologie cu teza „Littérature roumaine et traduction. Théorie et pratique”, specialist în literatura română, a tradus peste treizeci de cărti, pasionat în aceeași măsură de poezie cât si de proză, a publicat în Franța autori de cea mai mare importanta precum : Mihai Eminescu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu,Cezar Marin Sorescu, Ion Baiesu, Augustin Buzura, etc. A facut cunoscuta literatura română pe care o apără cu fervoare si entuziasm în diverse reviste si colocvii internaționale, în Anglia, Grecia, Italia, Moldova, Olanda, Portugalia, Franta, etc...

Ioana Crăciunescu

Poetă, actriță, membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariștilor Români, a UCIN si UNITER. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I. L. Caragiale din București si a devenit actrită a Teatrului Nottara. A debutat pe marele ecran in 1974, cu filmul „Actorul si salbaticii”. În memoria iubitorilor de film din România rămâne rolul Anei, din ecranizarea romanului Ion. În 1991 plecat în Franța. Și-a împărțit iubirea între două țări și două culturi, la fel cum a împărțit iubirea între actorie și poezie. A revenit periodic in Romania si a continuat sa joace la Bucuresti si la Teatrul Teatrul Național Radu Stanca Sibiu, a susținut recitaluri de poezie.

Ştefan Damian

Absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” (1972), doctor în filologie (italiană) al Universităţii din Bucureşti. În timpul studenţiei a publicat versuri în principalele reviste din ţară. A fost redactor al revistei „Echinox”. Debutul editorial s-a produs în volumul colectiv de versuri „Eu port această fiinţă”, Ed. Dacia, 1972. A activat în cadrul unor instituţii de cultură din Cluj, redactor de beletristică la Editura Dacia, cadru universitar la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia şi la Facultatea Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj. A tradus circa cincizeci de volume de poezie, critică literară, eseuri, istorie, din italiană în română şi din română în italiană.

Vasile George Dâncu

Poet, publicist, editor şi manager cultural. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca; Master în Filosofia umanului în cadrul aceleiaşi facultăți; a publicat volumul de poeme Biografia secretă (2003), volum distins cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România Filiala Cluj; prezent în numeroase antologii de poezie şi de publicistică; colaborator la diverse ziare şi reviste din ţară; între 1998-2003 este redactor-şef şi apoi director executiv al Editurii Dacia; a fondat, împreună cu Valentin Ajder, Editura Eikon, una din editurile reprezentative ale momentului; în anul 2013 pune bazele Festivalului de Carte Transilvania, devenit, la a doua ediţie (2014), festival internaţional, unul dintre cele mai importante evenimente de acest gen din România; în 2014 impune pe piaţa editorială românească un nou brand: Editura Şcoala Ardeleană, o editură care îşi propune să publice, promoveze şi difuzeze valorile culturii scrise transilvănene, în special, şi cele naţionale, în general.

Antonio Della Rocca

Antonio Della Rocca is a specimen of the endangered species “homo mitteleuropaeus” having been born in Trieste in 1943. He has been a manager in many large Italian companies and has operated abroad. He is fluent in English, German, French and Spanish, in addition to a bit of Russian. He is said to be a poet - in 2015 he received the Tudor Arghezi Award in Romania - but prose is his main mean of expression. He has published an anthology of verses ”Charcoals and sanguines”. Many poems have been translated into other languages. He wrote many short stories, which won prizes in various competitions and were published in anthologies. A selection of these stories was published under the title ”I dreamed of a life like Franz Kafka”. Kafka actually has very little to do with them. He published five novels: ”The Professor”, ”Janesich’s brooch”, ”For a Marshal’s star”, ”The rival of Caesar”, ”The Girl in red”. He can be found on Facebook as the personal page ”Antonio G. Della Rocca” as well as in the writer’s page ”Antonio Della Rocca - Trieste”. Founding member in 2003, since 2011 he is President of PEN Trieste Centre, an independent section of PEN International. In 2010 he opened a Facebook group ”PEN International on Facebook” that today has more than 900 members worldwide. Since September 2012 he is a member of the International Board, the steering body of the PEN International. He has not yet decided what he will do when he will be grown up.

Marco Di Pasquale

S-a născut în 1976, a absolvit Facultatea de Litere Moderne din Macerata, oraş în care locuieşte. Din 2008 lucrează la Camerino, într-un Institut pentru răspândirea limbii italiene în lume. Între 2006 - 2008 a fost director artistic al Festivalului artelor „Rampe per Alianti”, în timp ce în 2009 a gândit şi a condus până în 2013 “Poesia Leonis Minifest” de la Ripatransone (Ascoli Piceno). A publicat două culegeri proprii în antologiile L’opera continua, Roma, Perrone, 2005, şi Scrittura amorosa, Rimini, Fara, 2008, în calitatea lui de ocupant al locului al doilea în omonimul „Premio Nazionale di Poesia”, precum şi pe siturile internet „La poesia e lo spirito”, Pordenonelegge e Poetarum Silva. În 2009 i-a ieşit prima operă, Il fruscio secco della luce, Porto Sant’Elpidio, Wizarts, republicată intr-o ediţie revăzuta şi adăugită cu Vydia editore în 2013. Din acelaşi an colaborează ca şi critic literar şi muzical la revista online «L’Adamo», iar din aprilie 2014 se ocupă de rubrica „Poesia Domani” pentru postul de radio „Radio Domani”. În plus, îşi expune în mod periodic propria experienţă de scriitor şi de analist literar pe blogul www.marcodipasquale.it.

Simona-Grazia Dima

Poetă, eseistă, critic literar, traducătoare, publicistă, filolog, absolventă a Universităţii de Vest din Timişoara, cu diplomă de merit, ca şefă de promoţie naţională. A avut un debut precoce, la 8 ani, cu o scenetǎ premiatǎ la un concurs iniṭiat de Teatrul de pǎpuṣi din Timişoara, jucată în turnee prin ţară şi străinătate. Redactor în cadrul Academiei Române din Bucureşti, membră a Uniunii Scriitorilor din România (din 1990), a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (din 2001) ṣi secretar al PEN-Clubului Român (din 2006). Colaborează regulat, cu poeme, eseuri, critică literară şi traduceri, la cele mai importante reviste literare din România şi din străinătate, iar operele ei au fost traduse în 8 limbi.

Adina Dinițoiu

Absolventă a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti (secţia Română-Franceză), sunt, în prezent, jurnalist cultural şi critic literar, redactor (din 2004) la revista săptămânală Observator cultural din Bucureşti. În acelaţi timp, activez şi ca traducător din limba franceză. Cărţi traduse: Raymond Aron, L’Opium des intellectuels/ Opiul intelectualilor (2007), Antoine Compagnon, Les Antimodernes. De Joseph de Maistre à Roland Barthes/ Antimodernii. De la Joseph de Maistre la Roland Barthes (în colaborare cu Irina Mavrodin), 2008, Belinda Cannone, Le sentiment d’imposture/ Sentimentul de impostură, 2009, Françoise Sagan, Le lit défait/ Patul răvăşit, 2012. În 2011 am publicat volumul de critică şi istorie literară (contemporană) Proza lui Mircea Nedelciu. Puterile literaturii în faţa politicului şi a morţii, Editura Tracus Arte, Bucureşti – la origine teză de doctorat coordonată de profesorul Paul Cornea (la Facultatea de Litere din Bucureşti). În 2014 am publicat volumul Scriitori francezi la Bucureşti: interviuri (Editura Vremea), ce reuneşte interviurile realizate cu scriitori şi intelectuali francezi care au venit la Bucureşti în ultimii şapte ani; interviurile au fost realizate, în majoritatea cazurilor, pentru revista Observator cultural. Printre autorii intervievaţi la Bucureşti se numără: Michel Houellebecq, Bernard Pivot, Andreï Makine, Julia Kristeva, Christine Angot, Marie Darrieussecq, Régis Jauffret ş.a.

Caius Dobrescu

Caius Dobrescu (n. 1966), poet, eseist şi romancier, predă teoria literaturii la Universitatea Bucureşti. În 1998-1999 a fost consilier al ministrului Afacerilor Externe şi director al Centrului de formare al MAE. Dintre volumele publicate, amintim: Pauza de respiraţie (volum colectiv, 1991), Efebia (poeme, 1994), Balamuc sau pionierii spaţiului (roman, 1994), Deadeva (poeme, 1998), Modernitatea ultimă (eseuri, 1998), Inamicul impersonal (eseuri, 2001), Semizei şi rentieri. Despre imaginarul burgheziei moderne (istorie culturală, 2001), Ode an die freie Unternehmung (poezie, traduceri de Gerhardt Csejka, 2006), Euromorphotikon (roman în versuri, Thracus Arte, 2010), Minoic (roman, Polirom, 2011).

Dinu Flămând

Dinu Flamand est né en 1947 dans le nord de la Transylvanie. Etudes universitaires à Cluj, dans les anées 70, quand il participe à la création de la revue Equinoxe, qui sera à l’origine d’un important mouvement littéraire opposé au dogmatisme Officiel. Affecté à Bucarest, il y travaille pour de multiples maisons d’édition et des revues. Les premiers recueils de poésie commencent à paraître à partir de 1971 : Apeiron d’abord, puis Poésies, en 1974. Mais Greffons (1976) et surtout Etat de siège (1983) marquent une évolution importante, à cause du ton décidément plus polémique. Le climat idéologique devenant étouffant, D. F. se voit obligé de se rabattre de plus en plus sur son activité de critique et sur les traductions (Carlos Drummond de Andrade, Samuel Beckett, Herberto Helder, Umberto Saba, César Vallejo) ; son choix de prédilection se porte sur Fernando Pessoa. En mars 1989, profitant d’un voyage à l’étranger  au Portugal, D. F. choisit de rompre avec fracas ce pesant silence sur quoi le régime s’appuie et qui l’étrangle depuis si longtemps en annonçant son intention de rester à l’Ouest ; devenu correspondant de la BBC et de Radio Free Europe, il s’installe en France, à Paris, où il a occupé des fonctions de journaliste à Radio France Internationale jusqu’à la fin de l’année 2010. Un premier recueil, Estado de sitio, sera traduit et édité à Madrid en 1984. En France il est édité par La Différence – Poèmes en apnée, 2004, par Comp’Act, et dans divers revues. Une anthologie représentative de sa poésie – Havera vida antes da morte ? - a été publié en 2007 par les éditons Quase au Portugal. Une autre en anglais – Superstrings – par Ideea Europeana, à Bucarest, 2007. Son œuvre poétique en deux volumes, Opera poetica, vienne être édite par les éditons Cartier en Moldavie (fin 2007). En 2009 les Editions Palomar, de Bari, en Italie, publient une anthologie de Dinu Flamand pour la période 1998-2009, La luce delle pietre, traduction par Giovanni Magliocco, dans la collection « Margini ».Deux anthologies représentatives de sa création ont été éditées récemment : Biopoèmes, Editions de l’Académie de Roumanie, postface par Eugen Negrici, respectivement Empilades de sileces, Paralela 45, postface par Ion Pop : En Janvier 2011 il a reçu le Prix nationale de poésie « Mihai Eminescu » pour l’intégralité de son œuvre poétique.

Daria Ghiu

Daria Ghiu (1983, București) a obținut în 2014 titlul de doctor al Universității Naționale de Arte din București, cu o cercetare despre istoria Pavilionului României la Bienala de artă de la Veneția, coordonată de Anca Oroveanu. Între 2010 și 2013 a fost bursieră a Institutului de cercetare a artei SIK-ISEA din Zürich și a făcut parte dintr-un proiect de cercetare european, despre istoria comparată a mai multor pavilioane naționale la Bienala de la Veneția, coordonat de Beat Wyss. Este critic de artă. Din 2006 publică articole și interviuri în Dilema Veche, revista 22, Observator cultural, IDEA artă+societate, Igloo, Kunsttexte.de, Arta. Este colaborator permanent al Artforum.com (Critics’ Picks). Lucrează la Radio România Cultural, unde realizează în prezent emisiunile Cum să știi că ești artist? și Aceasta (nu) este artă. În 2010 a editat volumul artistului Dan Perjovschi, 20/22. Douăzeci de ani de texte (Ed. Cartea Românească). În 2013 a curatoriat expoziția În acest Pavilion se vede artă. România la Veneția. 89 de ani de Bienală la tranzit.ro/București. În prezent realizează o cercetare postdoctorală despre fenomenul reprezentării naționale în perioada comunistă. La sfârșitul lui 2015 și-a publicat la Editura IDEA din Cluj cercetarea sa doctorală. A absolvit Facultatea de Litere din București și are un master de teoria și practica editării. Colaborează din 2002 cu diferite edituri, iar din anul 2008 este redactor la Editura Casa Radio.

Mariana Gorczyca

Scriitor și jurnalist, inițiator al Proiectului „Turnirul Scriitorilor”, eveniment anual care se desfășoară la Sighișoara și care își propune aducerea împreună a unor mari scriitori pentru dezbateri despre memorie, istorie, multiculturalitate, importanța traducătorilor ca mediatori între culturi, scriere creatoare și jurnalism. Licențiată în Litere, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj, licențiată în Jurnalism și științele comunicării, Universitatea L. Blaga, Sibiu, doctor în filologie al Universității Babeș-Bolyai. Activitate editorială: un volum de poezii, trei romane, o lucrare de cercetare despre revistele literare în comunism, prezentă în mai multe antologii și dicționare, creații traduse în germană și maghiară. Nominalizări la cartea anului pentru romanul CADENȚĂ pentru marș erotic, Premiul USR Cluj pentru romanul PARCURS.

Florin Iaru

Poet, jurnalist, prozator, moderator TV… Florin Iaru e-n toate, făcând concurență în vervă și în prezență lui Mircea Dinescu. Nu întâmplător sunt colegi cațavencieni de o viață. Reactiv ca hârtia de turnesol, coboară din turnul de fildeș cu ritmicitate, menținându-și la cei șaizeci + o condiție fizică de invidiat. S-a lăsat, pentru asta, și de fumat, dar abia după ce scrisese o bună parte din cele 11 volume, cu care are tot dreptul să se mândrească. La profesia de bază e filolog, cu un background la catedră, știind ce înseamnă tineretul studios și empatizând cu profesorii, în general. Fără să facă din asta scopul vieții, funcțiile înalte nu l-au ocolit. A jucat într-un film, e interesat de o cât mai consistentă implicare în tot ce înseamnă scriere creatoare, este invitat să participe în jurii și înjură cu duioșie pe pagina sa de facebook, dacă este provocat de fapte, acte și contacte. Pentru fanii și fanele sale, o simplă scriere pe google a numelui aduce, în fața ochilor plini de admirație, 174 000 de surse de consultat, și asta înainte de a participa la Turnirul Scriitorilor. Citind azi, de Florii, CV-ul lui Florin Iaru, am ajuns la concluzia că este cam lung. De aceea, ca pedeapsă că de 5 luni, 3 săptămâni și 2 zile îi tot cer o prezentare pentru acest site, mi-am permis să îi fac eu însămi rezumatul (M.G.).

Puiu Ivanițchi

15 septembrie, ziua aceluiaşi început şcolar ca şi al meu de altfel. Supus al Regelui exact două luni şi jumătate, apoi sub varii dictaturi şi democraţii originale pana azi. Ca orice ardelean temeinic primele pasiuni au fost sporturile individuale şi de echipă. Peste toate acestea muzica din adolescenţă cu şlagăre italiene şi germane, apoi „flower power”, rockul şi încă odată „pionier” al noii provocări muzicalo-poetice: folkul.
Şcoli: Liceul Mircea Eliade Sighişoara, Şcoala Technică de Arhitectură Bucureşti, Facultatea de Filologie Babeş Bolyai Cluj. Prieten al Echinoxului şi al grupului Ars Amatoria. Licenţa cu profesorul Ion Vartic despre proza fantastică.
Compoziţii pe versurile poeţilor: Horea Bădescu, Adrian Popoescu, Aurel Şorobetea, Cezar Ivănescu, Leonid Dimov, Emil Brumaru, Adrian Păunescu, Daniel Ioniţă (Australia) şi Adrian Ivaniţchi.
Coorganizator al cenaclului Agora si al Festivalului National de poezie „Întîlnirile de la Sighişoara”, la începutul anilor 80.

Nora Iuga

Nora Iuga este pe scena literaturii române un personaj plurivalent: poetă, prozatoare, eseistă, traducătoare, cel mai vârstnic blogger. S-a implicat activ in viața Uniunii Scriitorilor ca secretar al secției de poezie a USR. A condus cenaclul USR „Gellu Naum”. Membru PEN-Club. A publicat 16 volume de poezie, 7 cărți de proză, peste 30 de traduceri, printre care premianții Nobel: Günter Grass, Elfriede Jelinek, Herta Müller. În Germania, Franța, Italia, Spania, Elveția, Slovenia, Bulgaria i-au apărut 13 cărți de poezie și proză. Între 1971-1979 interdicție de publicare. A primit 5 premii ale USR și Marele Premiu al Academiei pentru Limbă și Poezie, Darmstadt, 2007, Germania. Numeroase burse în Germania și Elveția și turnee de lectură în Europa și America.

Joanna Kornaś-Warwas

Traducătoare şi lector de limba română. A absolvit studiile de filologie română la Facultatea de Litere a Universităţii Jagiellone din Cracovia. Începând cu anul 2008,conduce la Cracovia şcoala de limbi străine CALITATE, în care se predă cu precădere limba română. În calitate de traducătoare, a debutat în 2007 cu traducerea Travesti de Mircea Cărtărescu, la Editura Czarne. Traduce proză, poezie şi teatru. În traducerea ei, au apărut până acum în Polonia: Mircea Cărtărescu, Travesti, Editura Czarne, 2007; Mircea Cărtărescu, De ce iubim femeile, Editura Czarne, 2008; „Numărătoarea inversă” de Saviana Stănescu, „Crize” de Mihai Ignat, „mady.baby.edu” de Gianina Cărbunariu, „Kamikaze” de Alina Nelega, „A (II) Rh+” de Nicoleta Esinencu şi „Bucharest Calling” de Peca Ştefan în: Şase minute ale teatrului românesc. Antologie de piese contemporane, Editura Panga Pank, 2008; Dan Lungu, Sunt o babă comunistă!, Editura Czarne, 2009; Gellu Naum, Insula, Institutul Cultural Român, 2011; Ioan Es. Pop, Ieudul fără ieşire şi alte poeme, Editura Pogranicze, 2013; Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, Editura Pogranicze, 2013; Varujan Vosganian, Cartea șoaptelor, Editura Książkowe Klimaty 20015, Ana Blandiana Patria mea A4, Editura Słowo, obraz i terytoria 2016; Lucian Boia, România, țară de frontieră a Europei; De ce România e altfel? cuprinse într-un singur volum întitulat De ce România e altfel? Editura Międzynarodowe Centrum Kultury, 2016. A mai publicat şi multe fragmente din proză şi poezie pentru Literatura na Świecie (Literatura în lume), Lampa şi alte reviste literare. În cadrul proiectului Wiersze w metrze/Metropoezia a prezentat până acum traduceri ale poeziilor Ioanei Nicolaie (2008), Simonei Popescu (2009), ale lui Claudiu Komartin (2009) si ale lui Ioan Es. Pop (2009, 2015). În 2014 a fost nominalizată pentru Premiul acordat traducătorului „Poetului European al Libertăţii 2016” pentru volumul Anei Blandiana, Patria mea A4.

Gabriella Koszta

Născută în România. De profesie actriţă, s-a bucurat de succes in anii şaptezeci atât pe scenă cât şi pe ecran. A început să traducă după ce s-a mutat în Ungaria, consecinţă a unui act de lectură îndelung exersat, şi are deja în portofoliul său de traducător cărţi scrise de Gabriela Adameşteanu, Mircea Cărtărescu, Mariana Gorczyca, Florina Ilis, Dan Lungu, Norman Manea, Cristian Teodorescu.

Dana Ligia-Ilin

Dana-Ligia Ilin s-a născut în Sighișoara, la 15 ianuarie 1955. Este absolventă a Universității din București, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Secţia de Limbi Orientale, și membră a Uniunii Scriitorilor din România. Are peste 60 de traduceri publicate, dintre care: Amos Oz, Cum să lecuiești un fanatic, Poveste despre dragoste și întuneric, Deodată, în adâncul pădurii…; James Humes, Vorbele de duh ale lui Winston Churchill; Jean Verdon, Dragostea în Evul Mediu; Paul Johnson, Dușmanii societății, La naiba cu Picasso; Richard Adams, Watership Down; Isaiah Berlin, Puterea ideilor; Andrew Solomon, Demonul amiezii. O anatomie a depresiei etc.

Steinar Lone

Este traducător din română în norvegiană, fiind distins în 2009 cu Premiul Criticilor Norvegieni pentru Literatură pe anul 2008 pentru traducerea cărţii Orbitor. Aripa stângă a lui Mircea Cărtărescu. Pe lângă traducerile din Mircea Cărtărescu (Orbitor I-III, Nostalgia şi Travesti) şi Gellu Naum (Zenobia şi o selecţie a poemelor sale sub titlul Vasco da Gama et al.), Steinar Lone a mai tradus din Mircea Eliade (Pe strada Mântuleasa), Mihail Sadoveanu (Baltagul) şi Camil Petrescu (Patul lui Procust). A fost decorat, în noiembrie 2007, cu Ordinul Meritul Cultural de către preşedintele României pentru activitatea sa de promovare a literaturii române în Norvegia.

Alice Valeria Micu

Poetă, Traducătoare, Jurnalistă la Transilvania Business
Volume de poezie:
Mecanica sufletelor, Editura Brumar, Timişoara, 2011 Domino, Editura Eikon Cluj Napoca şi Editura Caiete Silvane, Zalău, 2012 Lumina din sângele meu, Editura Eikon Cluj Napoca, 2014 Antologii : Primăvara poeţilor XI, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2012, Primăvara poeţilor XII, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2013, Primăvara poeţilor XIII, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2014. Cele mai frumoase poezii 2014, Editura Adenium, Iași.
Traduceri : Cuaderno de ceniza( Tablou de cenuşă) André Cruchaga, traducere alături de Andrei Langa, Elena Liliana Popescu şi Elisabeta Boţan, Apariții în periodice culturale: Poesis, Arca, Vatra Veche, Tribuna, Literatorul, Mişcarea literară.

Clara Mitola

Trăducatoare din româna în italiană. A absolvit Facultatea de Litere la Bari (Italia) și in 2005 a început ciclu al doilea de studii în limbi străine, astfel apropiindu-se de spațiul est european. Se mută la București în 2010, unde trăiește în continuare. Colaborează cu diferite reviste on-line, traducând până acum grupaje de poezie din: Octavian Soviany, Ioan Es. Pop, Simona Popescu, Sorin Gherguţ, Virgil Mazilescu, Mariana Marin, Angela Marinescu, Dan Sociu, Denisa Comănescu, Magda Cârneci, Ruxandra Novac, Mircea Ivănescu. Din 2012, a publicat opera lui Neagu Djuvara „Între Orient și Occident” (Tra Oriente e Occidente, editura Pavesiana, anul 2012), antologia în ediție bilingvă „Zestrea de aur / La dote d’oro” (Pavesiana, anul 2013) a Marianei Marin (câștigătoare Premiului pentru traducere “Antoaneta Ralian” 2013), eseul a lui Lucian Boia “Sfârșitul Occidentului? Spre lumea de mâine (Fine dell’Occidente? Verso il mondo di domani, editura Ediesse, anul 2014) și opera în ediție bilingvă a lui Virgil Mazilescu “Guillaume poetul și administratorul / Guillaume il poeta e l’amministratore” (Pavesiana 2014). În curs de publicare, o antologie de poezie contemporana românească cu șase autori (Mircea Ivănescu, Virgil Mazilescu, Daniel Turcea, Iustin Panța, Ioan Es. Pop și Constantin Acosmei), din anii ’60 până în ani ’90, și “Ieudul fără ieșire” a lui Ioan Es. Pop.

Viniciu Moroianu

Pianist. S-a născut la București, a absolvit Universitatea Națională de Muzică in 1985. Este laureat al concursurilor internaționale de la Paris (1979) și București („George Enescu”, 1991). Are un vast repertoriu pianistic, de la clasici la contemporani și o activitate de concert de peste 900 de apariții scenice, între care recitaluri la Paris, Roma, Berlin, Madrid, Munchen, Venezia, Graz, San Jose, Palm Beach, Neuchãtel, concerte cu orchestrele filarmonicilor din țară sau din străinătate (Atena, Gorizia, Chișinău, Gabrovo), precum și cu formații camerale la Berlin, Atena, Budapesta, Copenhaga, Bruxelles, Luxemburg, Berna. A înregistrat două LP-uri și un CD la „Electrecord” - București (Brahms si Enescu), și Concertino de Martinu la „Agora” - Atena. În edițiile Festivalului internațional „George Enescu” de la București, a fost solist cu orchestre din Londra și Basel, în 2017 urmând să colaboreze cu Camerata Salzburg. Este profesor universitar la Universitatea Națională de Muzică din București, unde a predat Muzică de cameră (1990 - 1994) si predă Pian din 1993, studenții săi obținând premii la concursuri naționale și internaționale. A fost premiat pentru interpretarea operelor lui Enescu si Lipatti. Este Doctor in Muzică (2005), cu teza „Două secole de gândire componistică reflectate în creația pentru pian solo a lui Dinu Lipatti”. Din 2011 este membru în Consiliul director al Uniunii Muzicienilor Interpreți din România - UNIMIR.

Mioara Moroianu

Mioara MOROIANU a absolvit Conservatorul din Bucuresti, unde a studiat cu prof. Octavian Ratiu si s-a perfectionat sub indrumarea maestrului Stefan Gheorghiu. Printre distinctiile primite de catre Mioara Moroianu se numara Premiul special la Concursul international „Henryk Wieniawski” – Lublin, Polonia (1982), precum si Medalia „Meritul cultural” – clasa a III-a (2004). Mioara Moroianu are aparitii scenice in calitate de solista cu orchestra, in recitaluri si cu ansambluri camerale (precum Trio-ului „Romantica”, Cvartetul „Art Musik” s.a.) Mioara Moroianu a fost membra a Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiesti (1987 – 1990), apoi a devenit membra a Filarmonicii „George Enescu” din Bucuresti, la ambele filarmonici a indeplinit si atributii de concert-maestru in stagiunile 1989 – 1990, respectiv din 2009. Mioara Moroianu este, de asemenea, membra a Orchestrei de camera „Virtuozii din Bucuresti”, a Orchestrei de camera a Filarmonicii „George Enescu” si a Cvartetului de coarde „Armonia”. Mioara Moroianu a facut parte din formatii care au inregistrat lucrari de George Enescu: Octetul de coarde – pentru CD la „Olympia” (1995) si „Arte Nova” (1997), sub bagheta maestrilor Horia Andreescu, respectiv Cristian Mandeal, precum si, in premiera absoluta, Trio in la minor (transcrierea lui Pascal Bentoiu, 2007) si Nocturna „Ville d’Avray” (2009) impreuna cu Viniciu Moroianu, Laura Buruiana, Florin Matei si Dan Joitoiu, lucrari gravate pe un CD „Electrecord” (2011).

Lina Morselli

I was born in Mantua (like Virgil), in the star sign of Gemini (like Dante), in 1955 (like the Italian Television). I did classical studies, always liked active politics, collaborated with some newspapers and RAI (the Italian broadcasting company), and have been a teacher for many years. I like to treat my garden, cooking, going to the movies, tan, ride a bike. I studied piano for five years, and was a very bad piano player, but I still have a passion for music in every form. I learned to read and write before going to school, and since then I never stopped. Literature is in my DNA, and I share the idea of Virginia Woolf: Heaven is a place where you can read forever. Today PEN Trieste – of which I’m the Secretary General and in charge for PEN Trieste Readers - supports me in spreading the pleasure and value of reading, and I like to think that we can help others to be happier by reading a good book.

Ion Mureșan

Ion MUREȘAN (n. 9 ianuarie 1955, Vultureni /Cluj). Poet, publicist. Facultatea de Istorie și Filosofie Cluj-Napoca. Debut absolut cu poezii în revista Cutezătorii, 1968. Premiul Uniunii Scriitorilor 1981, 1993. Volume: Cartea de iarnă, 1981; 2013; Poemul care nu poate fi înțeles, 1993; Cartea pierdută – o poetică a urmei, 1998; Le mouvement sans coeur de l'image, traducere în franceză de Dumitru Țepeneag, 2001; Paharul / Glass / Au fond de verre, cu desene de Ion Marchiș, traduceri de Virgil Stanciu și Dumitru Țepeneag, 2007; Zugang verboten / Acces interzis, Büroarcrasch, Viena, 2008, tradusă în limba germană de Ernest Wichter; cartea Alcool, 2010; Oglinda aburită, eseuri, 2013. Prezent în: Antologia poeților tineri (antologie de George Alboiu), 1982; Antologia poeziei române de la origini până azi (antologie de Dumitru Chioaru și Ioan Radu Văcărescu), 1998; Poezia romana actuala, vol. I (antologie de Marin Mincu), 1998; Antologia poeziei generației `80 (antologie de Alexandru Mușina), 2002; Băutorii de absint, 2007. Premiul Uniunii Scriitorilor 1981, 1993, 2010. Premiul Mihai Eminescu, 2014.

Carmen Mușat

Eseist, critic literar și profesor de Teoria Literaturii, la Facultatea de Litere a Universității din Bucureșt1i. Este redactor șef al revistei Observator Cultural, din 2000. Cărți publicate: Romanul românesc interbelic (1998; 2004); Perspective asupra romanului românesc postmodern şi alte ficţiuni teoretice (1998); Strategiile subversiunii. Descriere şi naratiune în proza postmodernă românească (2002; 2008); Canonul şi tarotul (2006); Dincolo de literatură (2010). A prefațat cărți scrise de Gabriela Adameșteanu, Mircea Cărtărescu, Gheorghe Crăciun, Ioana Em. Petrescu etc.

Lora Nenkowska

Este o traducătoare poliglotă, cercetător, lector de limba și literatura română la Departamentul de Studii Balcanice din Sofia, cunoaște româna, engleza, albaneza, rusa, franceza. A fost în câteva rânduri bursieră a Institutului Cultural Român, în cadrul programelor anuale de traduceri. În octombrie 2014 a avut o bursă la Iași, alături de Gabriella Koszta și Joanna Warwas-Kornas, oferită de FILIT. Din literatura română a tradus pe Ioan Groșan, Adela Greceanu, Claudiu Komartin, Petru Cimpoeșu, Filip Florian, Elena Vlădăreanu, Andra Rotaru, Doina Ioanid, Dan Lungu, Matei Vișniec ș.a.

Liliana Nicolae

Lucrează în presă din 1990. A lucrat aproape 10 ani la BBC World Service, secția în limba română, apoi la Radio România Actualități unde a realizat documentare și reportaje radio. În prezent este producător la Radio Europa FM și continuă să scrie reportaj pentru Dilema Veche. A fost în Irak, Kosovo şi Transnistria, de unde a transmis mai multe reportaje. Premii: Cel mai bun reportaj radio (acordat de Clubul Român de Presă), „Reporter European”, Cel mai bun articol de presă scrisă, ( Agenţia RADOR ); „Jurnalistul – actor social”(UZPR); nominalizări la Festivalul internaţional de documentare radio PRIX Europa. Are în pregătire primul volum de reportaje.

Simona Popescu

Simona Popescu este poetă, prozatoare şi eseistă. Este conferenţiar la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti unde, pe lîngă cursuri de istoria literaturii române (mai ales legate de avangardă şi postmodernism), ţine şi cursuri de creative writing. A publicat cinci volume de poezie, un roman, Exuvii, ajuns la ediţia a șasea, tradus în poloneză, maghiară și în curs de publicare în franceză, un volum de eseuri şi două cărţi de critificţiune despre poetul suprarealist Gellu Naum. A coordonat scrierea romanului colectiv Rubik, semnat de 29 de tineri autori. Cărţile ei au fost premiate, iar fragmente din ele au fost incluse în manuale pentru liceu sau studiate în universităţi din România. E prezentă în numeroase antologii româneşti sau din străinătate şi a participat la mese rotunde, sesiuni de lecturi literare şi work-shop-uri în Europa si America. Este membră a PEN-Club România și a USR. În 2005 a fost invitată să reprezinte literatura română în cadrul programului Ministerului Culturii din Franţa, Les Belles Étrangères.

Sînziana Popescu

Sînziana Popescu s-a născut în 1972 la Târgu-Mureș, un orășel din cea mai frumoasă provincie a României, Transilvania, într-o familie de actori. După absolvirea Universității de Medicină și Farmacie din orașul natal, în 1997, s-a mutat la București, unde a fost pe rând medic, jurnalist de știință sau parenting și scenarist. A scris și teatru pentru copii, piesele ei fiind premiate, traduse și jucate pe scenele din întreaga țară, precum și la Teatrul Național Radiofonic. De pildă, una dintre piesele sale „Când jucăriile spun pa”, care a avut premiera la Teatrul „Ion Creangă” din București în 2008, încă se mai joacă regulat. Cele mai iubite dintre piesele sale au fost reunite în volumul „Teatru pentru prichindei mari, mici și mititei”, publicat la Editura Mediamorphosis atât în română, cât și în engleză. Sînziana Popescu este și autoarea apreciatei serii Andilandi, o serie fantasy inspirată din mitologia românească, care include până în prezent trei romane - „Călătoria lui Vlad în Celălalt Tărâm” (Premiul Ascociației Scriitorilor din București, 2009), „Aventura gemenilor dincolo de Poiana Vie” și „Drumul Anei prin Valea Plângerii” (Nominalizat la premiile Uniunii Scriitorilor din România, 2011) și un volum de povestiri (Istorioare cu cosițe). Primul volum al seriei Andilandi a fost de asemenea tradus în limba italiană și publicat în 2015. Cu Mașinuța Curcubeu, scrisă cu ani în urmă pentru fiul ei, Matei, aflat pe atunci la vârsta potrivită, autoarea își face acum intrarea pe scena literaturii care se adresează celor mai tineri dintre cititori.

George V. Precup

Licențiat în Istorie-Antropologie
Cărți publicate (versuri):Emiratele visului, debut, Editura Euphorion, Sibiu, 1992; Răul în sâmbure, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997; Luntre pe ape, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2000; Măduva nopţii, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2002; Într`o limbă uitată de Dumnezeu, Editura Vinea, Bucureşti, 2006; Aferim, Editura Eikon, Cluj, 2014; Premiul pentru Poezia USR – filiala Sibiu – Cartea anului 2006; Premiul cel mare este fiica mea.

Nelu Roman

Nelu Roman este născut la Sighișoara în anul de grație 1971. În ceea ce privește studiile, a absolvit Liceul „Joseph Haltrich” din Sighișoara, iar apoi a urmat studii legate de arta teatrală: Universitatea Tg.-Mures, Academia de Artă Teatrală (Facultate de stat); Studii superioare / Cursuri de zi (1997) Licențiat în artele spectacolului de teatru, specialitatea: actorie; Master în „Regia teatrului contemporan”; Regie de teatru, arta spectacolului de teatru (2007-2009). Pe lângă faptul că este actor, Nelu Roman este, de asemenea, formator: Formator în educația tinerilor şi adulților : „Outword Bound-Romania”;Trainer of trainers- Formator exprimare culturală, competenţe cheie conform standardelor CNFPA; Formator în “Theatre of the Oppressed” (Forum&Image Theatre and Jokering) Teatru Social prin metode de Teatru Forum; Expert Teatru Forum Centrul Educațional Interetnic pentru Tineret. A susținut work-shopuri ca trainer şi expert teatru-forum: Festivalul Internațional Teatru „Atelier” –Baia Mare; Centrul Educațional Interetnic pentru Tineret – Sighișoara; Asociația Chance for Life-Bucureștiș Asociația Art-Fusion București; Asociația de Tineret „Ecou”-Sfântu Gheorghe; Asociația Green Entertainment – Proiectul personal „Implică-te nu fi spectator” Târgu-Mureş şi Sighișoara; Penitenciarul Târgu-Mureş, work-shop susținut cu tineri privați de libertate, în cadrul proiectului „Exit”, București. Este actor angajat laTeatrul G.A Petculescu – Reșita (azi, Teatrul de Vest) și Teatrul “Andrei Mureșanu –Sfântu Gheorghe și Colaborează cu Teatrul Național Tg-Mureș. În ceea ce privește activitatea din domeniul Radioului: Inițiator şi realizator al emisiunii culturale „Lingurița de suflet”- Radio-Son Sighișoara Premii: Marele premiu la interpretare 1998 „Concursul național de interpretare a unui text Shakespeare- an”- Fundația The Shakespeare Kingdom House; Premiul pentru cel mai bun actor, Festivalul Internațional de Teatru “Atelier” – 2000

Dan Shafran

Reputat traducător în limba suedeză și director al Institutului Cultural Român de la Stockholm, între 2006 și 2014; bibliotecar în cadrul Bibliotecii Regale a Suediei; are peste 40 de volume traduse, dintre care 4 din opera lui Marin Sorescu. Este, de asemenea, fondator al Premiului ”Marin Sorescu”, decernat anual de Institutul Cultural Român de la Stockholm, premiu ce se bucură de aprecierea presei suedeze. A tradus în suedeză creații ale lui Emil Cioran, Mircea Eliade, Norman Manea, Ileana Mălăncioiu, Andrei Pleșu ș.a. pentru care a primit numeroase premii atât în România cât și în Suedia. A fost invitat să facă parte din juriul prestigiosului Premiu August, omagiu adus anual dramaturgului August Strindberg.

Ovidiu Șimonca

Absolvent al Facultății de Sociologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași, jurnalist, scriitor, redactor-șef adjunct la Observator Cultural. A debutat foarte rapid, încă din vremea facultăţii, publicînd articole în Opinia studenţească. A lucrat ca gazetar la Monitorul de Iaşi, Radio Nord-Est, BBC România, Radio Total, Evenimentul zilei, Cotidianul, dar şi în calitate de PR la Editura Polirom. A participat la înfiinţarea Departamentului de Jurnalism din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza”. Domnia sa este laureat al Premiului Clubului Român de Presă, ediţia 2003, la secţiunea „Talk-show radio”, pentru o emisiune difuzată de BBC România. La Gala Jurnalismului Cultural, ediţia I, organizată de Fundaţia Culturală „Timpul” în decembrie 2008, a obţinut Premiul pentru „Interviu” (în motivaţia juriului se spunea că „interviurile sale sînt «pe bune», adică ştie ce trebuie să obţină de la fiecare persoană intervievată, fără ca interviul să devină official și scorțos). Volumul Pot să vă mai enervez cu ceva? Interviuri între vehemenţă şi emoţie, apărut la Editura Cartier, reprezintă debutul editorial al invitatului.

Dorin Ștefănescu

Eseist şi prof. univ. dr. la Facultatea de Ştiinţe şi Litere a Universităţii „Petru Maior”, Târgu-Mureş. Predă cursuri de teoria literaturii, hermeneutică, literatură comparată. Cărţi publicate: Poetică fenomenologică. Lectura imaginii (2015); Poetica imaginii. O fenomenologie a inaparentului (2015); Înţelegerea albă. Cinci studii de hermeneutică fenomenologică (2012); Probleme ale interpretării (2011); Celălalt Hasdeu. Doctrina esoterică (2009); Spiritul de fineţe. Cincisprezece meditaţii (2009); Heliade necunoscutul. Ontologie şi poetică (2007); Metafizică şi credinţă (2005); Creaţie şi interpretare. Studii despre arta cuvântului (2003); Prezenţă şi înţelegere. Reflecţii asupra fenomenului religios (2000); Sensul şi imaginea. Eseuri de hermeneutică a imaginarului (1997); Hermeneutica sensului (1994). Volume coordonate: Deschiderea poemului. Exerciţii hermeneutice (2012); B. Fundoianu sau încercarea paradoxului. Pentru o hermeneutică existenţială (2010). Traduceri din Teilhard de Chardin, Mediul divin (2007) şi Gabriel Marcel, Jurnal metafizic (1995).

Daniel Romeo Todea

Daniel Romeo Todea este un artist vizual profesionist. A făcut mai multe studii de specialitate: grafică, pictură, pedagogia artelor plastice şi decorative, la Facultatea de Arte Plastice din Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca. Este licenţiat în pictură, avându-l drept coordonator pe prof. univ. dr. Ioan Aurel Mureşan şi are un master în pictură sub coordonarea prof. univ. dr. Ioan Sbârciu.
A obţinut titlul de profesor şi din 2007 predă educaţia plastică/vizuală/artistică/comunicare prin imagine la mai multe şcoli şi licee dar şi art-terapia ca dezvoltare a abilităţilor de comunicare şi relaţionale pentru grupuri de copii. A iniţiat organizarea mai multor expoziţii şcolare locale şi judeţene şi a jurizat concursuri de arte plastice naţionale, judeţene şi locale.
Daniel Romeo Todea este membru fondator şi preşedinte al Asociaţiei Artiştilor Plastici „Alma Mater Castrum Sex” Sighişoara (organizaţie zonală cu membri din judeţele Mureş, Sibiu, Cluj, Braşov, Harghita şi din Bucureşti) şi este consilier artistic pentru Teatrul independent T.a.C.T. din Sighişoara.
A expus în peste 110 expoziţii colective, de grup şi personale, atât pe simezele sighişorene, dar şi în Cluj Napoca, Tg. Mureş, Oradea, Turda, Mediaş, Sighetu Marmaţiei, Bucureşti sau Zduny, Polonia. Este unul din iniţiatorii taberei internaţionale de ceramică de la Sighişoara. Are lucrări în colecţii particulare în România, Franţa, Italia, Spania, Belgia, Germania, SUA şi Canada. Artistul trece cu uşurinţă de la o tehnică la alta…Pictează dar face şi desen, grafică, infografie, afiş, copertă şi ilustraţie de carte, ceramică, butaforie şi decor pentru teatru, logo-uri şi fotografie.
Ca stil, lucrările lui pot fi catalogate ca fiind în zona unui realism conceptual. La Daniel Romeo Todea ideea este cea mai importantă parte a lucrării, asta înseamnă că toate planurile şi deciziile sunt făcute dinainte şi execuţia este o chestiune de rutină. El analizează şi pune sub semnul întrebării perechile conceptuale acceptate în mod curent ca evidente şi naturale, ca şi când ele n-ar fi instituţionalizate în vreun moment precis în timp.

Radu Vancu

Poet, critic literar şi translator. Actualmente este lector la Universitatea de Litere şi Arte din Sibiu, unde predă poezia românească contemporană, şi redactor al revistelor Poesis International şi Transilvania. A publicat până în prezent 6 antologii de poezie, 2 eseuri despre lucrările poeţilor Mircea Ivănescu şi Mihai Eminescu, iar împreună cu poetul Claudiu Komartin, a publicat o antologie care reuneşte cele mai frumoase poeme publicate în limba română până în 2010. A tradus din limbile franceză, engleză şi germană o serie de romane şi poezii, şi are în curs de traducere versiunea în limba română a cunoscutei opere, The Dream Songs, de John Berryman.

Christel Ungar-Țopescu

Christel Ungar-Ţopescu s-a născut pe data de 19. iunie 1966 la Sibiu, a absolvit Liceul Brukenthal din localitate şi a studiat filologia în Iaşi. Din 1990 lucrează în Bucureşti în cadrul redacţiei germane a Televiziunii Române. Din martie 2003 este redactor şef al emisiunilor în limba germană „Akzente”. În 2001 publică primul său volum de poezii „So blau/ Atât de albastru” cu o prefaţă de Joachim Wittstock, în 2006 apare al doilea volum cu sprijinul Fundaţiei Saşilor Transilvăneni cu titlul „Wenn wir jetzt/Daca acum” cu o prefaţă de Eginald Schlattner.

Alina Vodă

Originară din Sighişoara.
-Inginer, licențiată a Institutului Politehnic Iaşi, Facultatea de Industrie Uşoară
-Artist plastic, absolventă a Şcolii de Artă Bucureşti, studii libere.
Din 2010 pe simeze:
-cinci expoziții personale, tematice : (ECO –SCOTTISH TERRIER-PIXELI; ZOOM PE CETATE – SIGHIŞOARA - Sala Brâncuşi din Palatul Parlamentului şi Centrul Cultural German Sighişoara; POARTA-Elite Art Gallery Bucureşti; PRIN LOBODA-Galeria Calea Victoriei 33 Bucureşti);
- unsprezece expoziții de grup;
- participări la expoziții internaționale : PREMIO ARTE LAGUNA 2012- Veneția Italia , album Facebook; TRIENALA EUROPEANĂ DE PRINTURI - Toulouse Franța 2016 cu trei lucrări acceptate.
Lucrări în colecții particulare din țară şi străinătate, precum şi la Palatul Parlamentului, Muzeul Național de Istorie a României , Primăria Municipiului Sighișoara.
Povestea continuă…